Curs opţional - Totalitarismul în literatura secolului al XX-lea - Anul II, LUC A

Lect. dr. Adrian Crupa

Statutul disciplinei: opțională
Credite: 5
Număr total de ore: 125 (curs: 28 de ore/14 prelegeri; seminar: 28 de ore/14 reuniuni; evaluare: 4 ore; activitate individuală: 65 de ore)
Titularul disciplinei: Lect.dr. Adrian Crupa (adrian.crupa@uaic.ro)
Metoda de evaluare: evaluare formativă [evaluarea activităţii de seminar (40%) + studiu (40%) + colocviu (20%)]

Obiectivele disciplinei: Cursul își propune înțelegerea cu mijloacele cercetării literare şi ale imaginarului a problematicii a raporturilor dintre literatură (realitate semnificată) şi document (realitate istorică), ambele aflate sub spectrul puterii şi a ideologiei aferente acesteia. În textele discutate în cadrul seminarului se urmărește investigarea diferitelor aspecte ale raportului real/ficţional în textele literare despre fenomenul totalitar, precum şi a coexistenţei criteriilor etice şi estetice în actul creării, respectiv, receptării textelor, precum şi relevanţa acestui gen de literatură pentru sensibilitatea, interesele şi obsesiile umanităţii contemporane

Teme dezvoltate în prelegeri:

  • Premisele statului totalitar: De la individ la omul masificat şi la societatea de masă.
  • Premisele statului totalitar: De la națiune la imperiu.
  • Relaţia stat totalitar-individ în secolul al XX-lea.
  • Leaderul totalitar.
  • Fundamentele puterii (ideologia și religiile politice).
  • Instrumentele dominației (propaganda și teroarea).
  • Totalitarismul concentraţionar: ipostaza sovietică şi nazistă (analiză socio-istorico-politică).
  • Memorie, istorie şi identitate – forme ale demnității umane.
  • Literatura în totalitarism: instrument de propagandă
  • Literatura despre totalitarism: între distopie și memorialistică.
  • Literatura despre totalitarism: investigație istorică sau investigație literară?
  • Memorialistica totalitară: pactul autobiografic, specii (jurnalul, memoriile) mobilul, mijloace/medii de transmitere/receptare ale memorialisticii spaţiului concentraţionar.
  • Personaje ale literaturii despre totalitarism.
  • Soluţii de rezistenţă în context totalitar (religioasă, morală, cultural-estetică, promovarea „umanului” ca soluţie).

Tematica seminarelor:

  1. Seminar organizatoric (anunţarea temelor de seminar, a bibliografiei; discutarea modalităţilor de desfăşurare a activităţilor de seminar, planificarea intervenţiilor şi a referatelor/eseurilor)
  2. Totalitarismul comunist: Aleksandr Soljeniţîn, O zi din viaţa lui Ivan Denisovici
  3. Totalitarismul comunist: Varlam Şalamov, Povestiri din Kolîma
  4. Totalitarismul comunist: Vasili Grossman, Panta Rhei
  5. Totalitarismul comunist: Evghenia Ghinzburg, Destin în bătaia vântului; Orlando Figes, Să-mi trimiți un cuvânt din când în când. O poveste de dragoste și supraviețuire în Gulag
  6. Totalitarismul comunist: Radu Mărculescu, Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică (opțional: Dimitrie Bejan, Amintiri din captivitate / Constantin Strună, Bate clopotu-n Gulag)
  7. Totalitarismul comunist: *** Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara; Aniţa Nandriş-Cudla, Amintiri din viaţă: 20 de ani în Siberia
  8. Totalitarismul nazist: Primo Levi, Mai este acesta un om?
  9. Totalitarismul nazist: *** Jurnalul Annei Frank
  10. Totalitarismul nazist: Victor Frankl, Omul în căutarea sensului vieții
  11. Totalitarismul nazist: William Styron, Alegerea Sofiei
  12. Totalitarismul sud-american: Gabriel García Márquez, Toamna patriarhului
  13. Totalitarismul islamic: Khaled Hosseini, Vânătorii de zmeie
  14. Totalitarismul în distopii: George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru & Ferma animalelor

Bibliografie selectivă:
Primară:

  • *** Jurnalul Annei Frank, traducere de Gheorghe Nicolaescu, București, Humanitas, 2011.
  • *** Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara. Mărturia lui Cornel Drăgoi, culese şi editate de Irina Nicolau şi Theodor Niţu, prefaţă de Gabriel Liiceanu, Bucureşti, Humanitas, 1993.
  • Bejan, Dimitrie, Oranki. Amintiri din captivitate, Cuvânt înainte de Gabriel Ţepelea, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995.
  • Frankl, Viktor, Omul în căutarea sensului vieții, traducere de Silvian Guranda, orice ediție.
  • Figes, Orlando, Să-mi trimiți un cuvând din când în când. O poveste de dragoste și supraviețuire în Gulag, traducere de Daniela Rogobete, Iași, Polirom, 2019.
  • García Márquez, Gabriel, Toamna patriarhului, traducere de Darie Novăceanu/Tudora Șandru Mehedinți, orice ediție.
  • Ghinzburg, Evghenia, Destin în bătaia vântului. Jurnal, traducere de Antoaneta Olteanu, București, Corint, 2015.
  • Grossman, Vasili, Panta Rhei, traducere de Janina Ianoşi, Bucureşti, Humanitas, 1990.
  • Hosseini, Khaled, Vânătorul de zmeie, traducere de Mihaela S. Oprea-Aron, București, Niculescu, 2006, 2010 (http://www.scribd.com/doc/249855125/238180710-Khaled-Hosseini-Vanatorii-de-Zmeie-pdf#scribd).
  • Levi, Primo, Mai este acesta un om?, traducere de Doina Condrea-Derer, București, Univers, 1974/Iași, Polirom, 2004.
  • Mărculescu, Radu, Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică, Bucureşti, Albatros, 2000 (Universal Dalsi, 2007; Humanitas, 2010)
  • Nandriş-Cudla, Aniţa, Amintiri din viaţă: 20 de ani în Siberia, Bucureşti, Humanitas, 1991, 2006.
  • Orwell, George, Ferma animalelor, traducere de Mihnea Gafița, orice ediție; idem, O mine nouă sute optzeci și patru, traducere de Minea Gafița, orice ediție.
  • Soljeniţîn, Alexandr, Arhipelagul Gulag 1918-1956. încercare de investigaţie literară, vol. I-III, traducere de Nicolae Iliescu (vol.I şi III) şi Ion Covaci (vol. al II-lea), Univers, Bucureşti, 1997-1998; O zi din viaţa lui Ivan Denisovici, traducere de Sergiu Adam şi Tiberiu Ionescu, Bucureşti, Quintus, 1991 sau traducere de Nina Grigorescu, Bucureşti, Humanitas, 2000.
  • Strună, Constantin, Bate clopotu-n Gulag. Drama locotenent-comandorului (r) aviator prizonier de război şi deţinut politic Dumitru Marinescu, 10 ani în lagărele sovietice, 11 ani în temniţele româneşti, București, Semne, 2000.
  • Styron, William, Alegerea Sofiei, traducere de Cristina Jinga/ Virgil Stanciu, orice ediție.
  • Şalamov, Varlam, Povestiri din Kolîma, două volume, traducere de Ana-Maria Brezuleanu și Magda Achim, Iași, Polirom, 2015 (selecție de texte: traducere, tabel cronologic şi note de Ioanichie Olteanu, Minerva, Bucureşti, 1993).

Secundară:

  • Applebaum, Anne, Cortina de fier. Represiunea sovietică în Europa de Est, 1945-1956, traducere de Gabriel Stoian, București, Litera, 2015; idem, O istorie, traducere de Simona-Gabriela Vărzan şi Vlad Octavian Palcu, Bucureşti, Humanitas, 2011.
  • Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, traducere de Ion Dur şi Mircea Ivănescu, Bucureşti, Humanitas, 1994/2006.
  • Berdiaev, Nikolai, Originea şi sensul comunismului rus, traducere de Ion Muşlea, Cluj, Dacia, 1994 (1999).
  • Cesereanu, Ruxandra, Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ed. a II-a revizuită şi adăugită, Iaşi, Polirom, 2005.
  • Châtelet, François, Pisier, Évelyne, Concepţii politice ale secolului XX, traducere de Mircea Boari şi Cristian Preda, Bucureşti, Humanitas, 1994.
  • Foucault, Michel, A supraveghea, a pedepsi. Naşterea închisorii, traducere de Bogdan Ghiu, Bucureşti, Humanitas, 1997
  • Glucksmann, André, Bucătăreasa şi Mîncătorul de oameni. Eseu despre raporturile dintre stat, marxism şi lagărele de concentrare, traducere de Mariana Ciolan, Bucureşti, Humanitas, 1991.
  • Lejeune, Philipe, Pactul autobiografic, traducere de Irina Margareta Nistor, Univers, Bucureşti, 2000.
  • Lévi, Bernard-Henri, Barbaria cu chip uman, traducere de Irina Bădescu, Bucureşti, Humanitas, 1992.
  • Marino, Adrian, Biografia ideii de literatură, vol. 2-5, Cluj-Napoca, Editura Dacia,1992-1998.
  • Meney, Patrick, Les mains coupées de la Taïga. Document, Paris, La Table Ronde, 1984.
  • Olteanu, Antoaneta, Sovietland II. Țara Gulagului, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2019.
  • Poliakov, Léon, Les Totalitarismes du XXe siècle (Un phénomène historique depassé?), Paris, Fayard, 1987.
  • Rad, Ilie coord., Limba de lemn în presă, București, Tritonic, 2009.
  • Ricœur, Paul, Memoria, istoria, uitarea, traducere de Ilie şi Margareta Gyurcsik, Timişoara, Amarcord, 2001.
  • Todorov, Tzvetan, Abuzurile memoriei, traducere de Doina Lica, Timişoara, Amarcord, 1999; idem, Confruntarea cu extrema. Victime şi torţionari în secolul XX, traducere de Traian Nica, Bucureşti, Humanitas, 1996; idem, Memoria răului, ispita binelui. O analiză a secolului, traducere de Magdalena şi Alexandru Boiangiu, Bucureşti, Curtea Veche, 2002; idem, Omul dezrădăcinat, traducere de Ion Pop, Iaşi, Institutul European, 1999.
  • Silone, Ignazio, Școala dictatorilor, traducere de Victor Iancu, Cluj-Napoca, Dacia, 1992.
  • Simion, Eugen, Ficţiunea jurnalului intim, vol. I-III, Univers enciclopedic, Bucureşti, 2001.
  • Vargas Llosa, Mario, Arme și utopii: viziuni despre America Latină, traducere de Marin Mălaicu-Hondor, prefață de Carlos Granés, București, Humanitas, 2013.
  • Wolton, Thierry, O istorie mondială a comunismului: încercare de investigație istorică, vol. I Cu pumnul de fier: Călăii, traducere de Elena Ciocoiu, Adina Cobuz, Georgeta-Anca Ionescu, București, Humanitas, 2018; vol. II Când moare corul: Victimele, traducere de Wilhelm Tauwinkl, Mariana Piroteală, Elena Ciocoiu, Adina Cobuz, Emanoil Marcu și Vlad Russo, București, Humanitas, 2019.
  • Zinoviev, Alexandr, Homo sovieticus, traducere de Andi Ştefănescu, Cluj, 1991.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *