Colocviul naţional studenţesc
"Mihai Eminescu"

Ediţia a XLVII-a, 25-26 noiembrie 2021

  • 00Days
  • 00Hours
  • 00Minutes
  • 00Seconds

Deschiderea lucrărilor Colocviului
Joi, 25 noiembrie, 14:00-15:00

Cuvîntul domnului Prof. dr. Alexandru Gafton, Decanul Facultăţii de Litere

Cuvîntul doamnei Prof. dr. Lăcrămioara Petrescu, Directorul Colocviului Naţional Studenţesc „Mihai Eminescu”

Conferinţa de deschidere:
Despre fagure. Limba naţiunii şi limba poeziei

Prof. dr. Ioana Bican, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

EXEGEZE
Joi, 25 noiembrie, 15:00-18:00

  1. Diana-Alexandra Păcurari (Sorohan), Masterat I, Suceava, Paradoxul ontologic eminescian
  2. Robert-Andrei Stoica, Doctorand, Anul I, Constanţa, „Nimicnicia” ca reverie a sacrului ontofanizat
  3. Raluca-Maria Hacman (Filip), Anul II, Suceava, Bolnav în al meu suflet… – dinspre o lectură genetică, spre o lectură semiotică
  4. Georgiana Ciornohac, Anul II, Iaşi, Mihai Eminescu: panorama celor două morţi
  5. Ioana Iftime, Anul II, Bucureşti, Eminescu – De-a v-aţi ascunselea în poezie: o lectură fenomenologică a lui Eminescu în tratarea sufletului bolnav
  6. Simina Lazăr, Anul III, Suceava, Retorica ironiei şi conştiinţa tragică în poezia Bolnav în al meu suflet…
  7. Virginia Guţu, Anul IV, Bălţi, Interpretarea poeziei Confesiune de Mihai Eminescu 
  8. Mirela-Larisa Rof, Anul II, Timişoara, Pluralitatea fiinţei: între metempsihoză şi metamorfoză (Eminescu-Kafka)
  9. Alexandra Olteanu, Masterat II, Iaşi, Dramaturgia eminesciană şi ecourile tutelei tragediei clasice

Prof. dr. Ioana Bican, Cluj-Napoca
Prof. dr. Mircea A. Diaconu, Suceava
Conf. dr. George Ardeleanu, Bucureşti
Conf. dr. Doris Mironescu, Iaşi

CRITICA CRITICII & STUDII CULTURALE
Joi, 25 noiembrie, 15:00-17:00

  1. Oana Cicur, Anul II, Cluj-Napoca, Paul Cornea, despre Eminescu
  2. Mihaela-Oana Gogoşeanu, Masterat I, Timişoara, Maladia eminesciană: între clinic şi exegetic
  3. Alexandra Mândra, Masterat I, Cluj-Napoca, Mitul eminescianităţii în Orologiul de gheaţă, de Şt. Aug. Doinaş
  4. Miruna Carp, Anul III, Iaşi, Ariergardele poeziei româneşti: Eminescu şi poezia de anvergură metafizică
  5. Ștefan Capmare, Masterat I, Bucureşti, Sistematizarea lui Eminescu. Problematizări şi nuanţe

Prof. dr. Lăcrămioara Petrescu, Iaşi
Conf. dr. Pompiliu Crăciunescu, Timişoara
Asist. dr. Ioan Fărmuş, Suceava

STILISTICĂ ŞI POETICĂ
Vineri, 26 noiembrie, 09:00-11:00

  1. Andreea Popescu, Anul II, Timişoara, Paradoxul existenţei. O abordare intertextual-comparatistă a două poeme eminesciene
  2. Beatrice Colibă, Masterat I, Bălţi, Motivul zădărniciei în poezia eminesciană
  3. Veronica Gabriela Isailă, Masterat I, Cluj-Napoca, Dicţionarul poetic eminescian, recitit de Mircea Cărtărescu. Lumile microscopice
  4. Ana-Maria Nacu, Anul III, Iaşi, Valenţe lexico-poetice ale bolii în lirica eminesciană 
  5. Florina-Emilia Varvara, Anul III, Iaşi, Valori poetice ale verbului „a învăţa” în poezia eminesciană

Conf. dr. Nicolae Leahu, Bălţi
Prof. dr. Bogdan Creţu, Iaşi
Lect. dr. Corina Croitoru, Cluj-Napoca
Lect. dr. Ilie Moisuc, Iaşi

PUBLICISTICĂ, ÎNSEMNĂRI, CORESPONDENŢĂ
Vineri, 26 noiembrie, 09:00-10:00

  1. Ema Alexandra Luncian, Anul III, Cluj-Napoca, Eminescu şi construcţia adevărului – între iubire şi boală
  2. Elena Farcaş, Anul II, Timişoara, Eminescu în spaţiul virtual al anului 2020

Conf. dr. Emanuela Ilie, Iaşi
Lect. dr. Laura Zăvăleanu, Cluj-Napoca
Lect. dr. Loredana Cuzmici, Iaşi

ATELIER DE TRADUCERI

Bolnav în al meu suflet, în inimă bolnav,

Cu mintea depravată și geniul trîndav,

Închin a mea viață la scîrbă și-ntristare

Și-mi tîrîi printre anii-mi nefasta arătare,

- Prea slab pentru-a fi mare, prea mîndru spre-a fi mic –

Viața-mi, cum o duce tot omul de nimic.

Născut făr` de-a mea vină, trăind făr` mai s-o știu,

Nu merg cum merg alți oameni, nu-mi pasă de-unde viu,

Supus doar, ca nealții, la suferințe grele

Unesc cu ele știrea nimicniciei mele.

Sfînt n-am nimic, în bine nu cred și nici în rău.

Viața mea aceasta nici vreu și nici n-o vreu:

Nepăsător la toate, de lume apostat,

A vieții osteneală o simt și n-o combat.

Aș rîde doar de viață, disprețuind-o toată,

Muncind cu mii de chinuri suflarea ei spurcată,

Muncind în mine însumi voința-n orice nerv,

Pieirea cea eternă din mine să o serv.

Dar vai! Nici siguranța n-o am că mor pe veci.-

Și dacă oare-a morții mîni palide și reci

În loc să sferme vecinic a vieții mele normă

Ar pune al meu suflet sărman în altă formă?

Dacă a mea durere, un vecinic Ahasver,

La sorți va fi pus iarăși, de către lumi din cer,

Ca cu acelaș suflet din nou să reapară

Migrației eterne unealtă de ocară?

Nimic, nimic n-ajută – și nu-i nicio scăpare.

Din astă lume-eternă, ce trecătoare pare,

Gonit în timpi și spații, trecînd din formă-n formă,

Eternă fulgerare cu inimă diformă,

De evi trecuți ființa-mi o simt adînc rănită,

Pustiu-alergătoare, cumplit de ostenită...

Ș-acum din nou în evu-mi, lui Sisif cruda stîncă

Spre culmea morții mele ridic ș-ast-dată încă.

Ș-ast-dată? Cine-mi spune că-i cea din urmă oară?

În van căta-veți ramuri de laur azi,

În van căta-veți mîndre simțiri în piept.

Toate trecură:

Viermele vremurilor roade-n noi.

 

Căci nu-i iubire, ură d-asemenea nu-i

Și ce rămase, umbra simțirei e:

Murmura lumei

Netedă, palidă, ca și ea.

 

Nu e antica furie-a lui Achile,

Nu este Nestor blîndul-cuvîntător.

Aprigul Ajax

Țărînă-i azi și nimic mai mult.

 

Și unde-i Roma, doamnă a lumii-ntregi,

Și unde-s astăzi vechii și marii Cesari?

Tibrule galbăn,

Unde e astăzi mărirea ta?

 

Chiar Papii mîndri cu trei coroane-n cap,

Păstori de nații cu strîmbă cîrjă-n mîni,

Pulbere-s astăzi.

Pulbere sunt chiar vii fiind.

 

Căci nu sărută regii piciorul lor,

Căci nu se-nchină lumea la glas de sfînt.

Semnele tainei

Mute rămîn și îi fac de rîs.

 

Chiar tronul Papei azi ca o scenă e

Și el își face mutrele lui plângînd.

Hohotul lumei

Lumei întregi îi răspunde-atunci.

 

Căci nu-i s-ardice bolțile de granit,

Un Michelangelo nu-i să facă iar

Ziua din urmă.

Templele vechie pustie rămîn.

 

Să-nvie pînza Rafael astăzi nu-i.

Nu-nvie dalta-n mîinile cele noi.

Moartă rămâne

Marmura grea sub ochiul mort.

 

În va căta-veți ramuri de laur azi,

În van căta-veți mîndre simțiri în piept.

Toate trecură:

Viermele vremilor roade-n noi.

 

În zădar în colbul școlii,

Prin autori mîncați de molii,

Cauți urma frumuseții

Și îndemnurile vieții,

Și pe foile lor unse

Cauți taine nepătrunse

Și cu slovele lor strîmbe

Ai vrea lumea să se schimbe.

Nu e carte să înveți

Ca viața s-aibă preț –

Ci trăiește, chinuiește

Și de toate pătimește

Ș-ai s-auzi cum iarba crește.

  1. Victor Octavian Ionescu, Anul III, Constanţa, Limba engleză
  2. Ioana-Elena Tănăsuc-Crețu, Masterat I, Iaşi, Limba engleză
  3. Andrei Hurgheş, Anul II, Iaşi, Limba engleză
  4. Andrei Hurgheş, Anul II, Iaşi, Limba franceză
  5. Andreea Ioana Aelenei, Masterat II, Iaşi, Limba franceză
  6. Iulia Anatolia Calinic, Masterat II, Iaşi, Limba latină
  7. Marian Apostol, Anul II, Suceava, Limba spaniolă
  8. Mădălina Opincă, Masterat II, Suceava, Limba spaniolă

Conf. dr. Laura-Carmen Cuţitaru, Iaşi 
Conf. dr. Claudia Tărnăuceanu
Conf. dr. Alina Ţiţei, Iaşi
Conf. dr. Radu I. Petrescu, Iaşi